Vreau
să te leg de o margine a ploii
simt
că de milenii mă plimb cu tine
văd
cum pictezi cu lacrimi bucuria
aud
inima cum îţi bate în tâmple
trăiesc
dincolo de asperităţile vieţii
sunt
ca un zefir într-o lume rece,
rămân
roua anotimpurilor tale pustii
renasc
în emoţiile fragil debordante
aştept
să împletim tăcerile cu Lumină
tac
pentru că eu te trăiesc în mine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu