marți, 30 iunie 2015

Centrul Cordului - de Marius Crăciun

Centrul Cordului

Sunt visător, cuprinzător,
Armele pregătite mereu, sunt gladiator
Cu ochii mari spre orizont,
E câmp minat şi-am rupt linia din front.

Imaginar cu o creaţie în subconştient,
Conturez vitralii cu spirit eminent,
Lipsa de sânge generează dependentă
Dar lupta lungă duce la perseverenţa.

Dau frunzelor rugina vieţii de apoi
Şi mă-ntorc în mare de unde venim amândoi
E praf în stele, visele mele, vremuri grele,
E lipsa de convieţuire şi mori de vânt cu pietre grele

Un băiat lipsit de orice tact
Că a învăţat să tacă şi să facă orice pact
Cu linia frontului trasată greşit în Centrul Cordului,
A sfârşit iubit, atârnând în inima codrului.

Marius Crăciun


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu